sau despre realitati…
Despre munca mea m-am saturat sa povestesc. Vorbesc degeaba pentru ca, oricum, dupa aproape fiecare zi de munca plec cu acelasi gust amar. Singurul moment in care ma bucur ca lucrez in televiziune este acela cand apare un material realizat de mine si este bun sau cand plec la o filmare si reusesc sa iau un interviu bun, cum ar fi Alexander Balanescu sau Ada Milea.
Evergreen nu o sa ajunga moderator. Pentru asta vroia Evergreen sa faca televiziune. Sa ajunga si ea maricica si sa realizeze si sa prezinte o emisiune.
De ce nu se poate?
Hmm…
Se zice ca Evergreen nu are tate…ea are, va asigur, dar nu si le etaleaza.
Se zice ca Evergreen nu are cur, pai nu prea are, dar nu o s-o filmeze nici dracu’ de la brau in jos sau de la spate.
Nu ar avea nici sex appeal. Aici e ceva subiectiv. Ei i s-a spus ca ar avea niscaiva, dar il pastreaza pentru alte oportunitati, nu pentru munca.
Nu are fata. Pai Evergreen nu e frumoasa. Nu are ochi albastri mari si nici buze senzuale (mai ales acu’ cand a capatat un herpes poftind la o capsuna), nu e blonda si nici nu are 1.80 m. Evergreen e ochelarista…de aceea au concluzionat ei ca i-ar sta bine la politica (Evergreen uraste politica). Ramane pe cultura. Acolo e frumos.
Si ce-ar mai fi de spus?
Momentan sunt demoralizata, dar voi reusi! Nu ma las pana nu reusesc ceea ce mi-am propus.
Despre schimbari…
Acu ceva ani am facut un test despre temperamentul meu. Eram sangvinica pura. Iata ca s-au mai schimbat unele stari interioare de unde rezulta ca acum sunt mai mult colerica si mai putin sangvinica. Sa fie oare maturizare?
Trecand peste aceste impedimente voi pleca la mare. O sa cinstesc o cupa de bere preventiv pentru ca de 1 mai o sa fiu in Bucuresti. Am stat eu si am despicat firele in paispe’ si am realizat ca sunt multi carora le-ar face o adevarata placere sa ma pupe de ziua mea, deh, plec sambata si revin luni. Fug si de la munca o zi…
Inchei aceasta banala insemnare…tre’ sa fug la o cafenea pentru o prezentare.