Feb 26 2008

Insemnare cu caracter tragic

      si destul de personala…
 
Doar ce-am constatat… conceptul de "cea mai buna prietena" a disparut din vocabularul meu. Si toate s-au petrecut sub nasul meu. Si odata cu sintagma ( sper ca e sintagma) a disparut si ea…si-au ramas numai dorurile si amintirile care se pierd odata cu clepsidra timpului. Mi-e frica de-o transformare . Desi m-am legat de oameni noi…de o oama noua, ma inspaimanta gandul de a pierde ceva "vechi", ceva cu care te-ai obisnuit, cineva cu care te-ai hranit in zilele ploioase, cineva pe umarul caruia plangeai adesea.
Si da, am recunoscut ca Raluca mi-e cea mai buna prietena acum. Si nu pentru ca este la curent cu tot ce-i in viata mea (avand-o cate 10 ore pe zi in sufletul meu) ci pentru ca o simt cel mai aproape…si ce e ciudat este ca este tot o leoaica.
De ce ma leg eu de oameni puternici, oare?
Si da. Probabil si eu ocup acelasi rol in viata ei din moment ce stau in sufletul ei cate 10 ore pe zi.
Si ne-am recunoscut acest statut in vietile noastre, dar se simte un dor. Dorul acela vechi de vechile noastre prietene cele mai bune. Eu cu a mea, ea cu a ei…
Stiu ca odata cu inaintarea in viata, schimbarea mediului de lucru, schimbarea mea treci mai departe in cunoasterea oamenilor noi. Sunt o persoana "atasabila" rapid…si totusi e o drama pentru ca nu am crezut niciodata in desprinderea de radacinile copilariei mele…iar ea, a fost si este in continuarea my soulmate, desi este atat de departe de mine si eu de ea…
 
Sa cinstim un pahar de dorul celor "vechi" in vietile noastre noi!
8 martie Vama Veche sa ne gasim pereche! De dragul acelei zile de primavara cand am uimit destinul si-am baut sampanie alaturi de scoicile plictisite de-atatea valuri…
 
 
 

No responses yet




Trackback URI | Comments RSS

Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X